(sau un fel de “Ghid” în traseele încâlcite ale carieriei muzicale)

CUPRINS

1. GĂSESTE-ȚI IDENTITATEA MUZICALĂ
2. CUM ÎNCEP?
3. DSP (STREAMING SERVICES) și DISTRIBUITORI: YouTube/Spotify/AppleMusic, etc.
4. MANAGEMENT ȘI MANAGERI
5. MARKETING | PROMOVARE
6. MONETIZARE/PUBLISHING RIGHTS/MASTER RIGHTS/PERFORMANCE RIGHTS
7. CONTRACTE | DEPARTAMENTUL DE LEGAL

De ce acest „Ghid” al industriei muzicale?

Pentru ca majoritatea artistilor la inceput au multe neclaritati. Cum funcționează DSP-urile, cum se face calendarul pentru un release, ce fel de muzică să cânte, cu ce writeri și producători să lucreze, cum e cu drepturile de autor și conexe , modurile prin care un artist poate câștiga bani din muzică (fără să fie nevoit să apeleze la „tap tap” pe TikTok), etc.

Tot de curând, un artist „emergent” spunea următoarele cuvinte pe TikTok: „E târziu oare ca la 30 de ani să-mi mai urmez visul?...Ce știu clar este că trebuie să fac ceva în sensul ăsta pentru că am realizat că altfel nu pot fi fericită. Toată viața am lucrat la orice altceva dar mai puțin la cariera mea muzicală, și oricât de mulți bani am făcut și oricât de frumoasă părea viața mea, nu eram fericită. Și asta o poate confirma oricine are o înclinație artistică pe care nu o materializează cumva. Poți să ai tot ce îți trebuie, dar parcă lipsește o parte din tine. Nu poți să fii pe deplin fericit. Și cred că toți oamenii care au un vis artistic, nu au liniște până mor dacă nu fac ceva în sensul ăsta. Așa că nu îmi rămâne decât să vă spun și vouă ce mi-ar fi plăcut să îmi spună și mie cineva poate la 23 de ani: urmează-ți visul, că altfel nu o să fii fericit. Dacă ai înclinație artistică, nu te apuca să faci facultăți de matematică. Luptă pentru visul tău oricât de greu ți-ar fi. Știu, sună a clișeu, dar asta e adevărul.”

Ce îi reține pe cei mai mulți să înceapă o carieră artistică, să rămână consecvenți pentru ca apoi să și reușească? Și ce te reține pe tine? De foarte multe ori te ține în loc faptul că nu înțelegi industria. Și ai o mulțime de gânduri și întrebări: Cum încep? Cum sǎ ajung sǎ am piese foarte bune? Cum să cresc ca artist și ca popularitate? Cum fac ca muzica mea să ajungă la cât mai mulți oameni? Cum ajunge muzica mea la radiouri? Cum ajung la emisiunile TV? Cu ce writeri sau producători să lucrez? Cum ajung la ei și cum îi motivez să lucreze cu mine? Cu sau fără Label? Cu sau fără Management? La ce oră să lansez piesa pe Youtube? Cu videoclip sau fără? Trebuie să am apariții “sexy” ca să pot să fiu celebru? Cum urc și sunetul de sped-up în TikTok? Ce e UCMR? Dar UPFR? Cât de mult contează să arăt bine? Pe ce să mă axez: TikTok, Instagram, Youtube, Facebook, Snap, Twitter, etc? Cel mai probabil ai încă un milion de gânduri și întrebări pe lângă cele de mai sus.

Sper că acest „Ghid” al industriei muzicale din România să îți răspundă la câteva întrebări. Dacă te-ai înscris la lista noastră de email, vei primi constant articole noi, vom dezvolta anumite capitole ale acestui articol, vei putea citi exemple concrete, studii de caz, trenduri noi în muzică, social media, și tot ce ține de industria muzicală.

Cui se adresează acest e-book?

→ Dacă ești artist la început de drum sau plănuiești să te apuci de cântat la nivel profesionist.
→ Dacă ești solist într-o trupă de coveruri sau formație, și vrei mai mult de atât.
→ Dacă ești un artist care a lansat deja piese, dar înca nu ai ajuns să fii popular sau să ai un succes major.
→ Chiar și dacă ești de ceva timp pe acest drum, sunt cu siguranță părți din articol care îți vor clarifica sau îți vor completa imaginea despre music business.
→ Dacă ești writer, producător muzical, instrumentist, implicat în music management sau music marketing și vrei să ai o imagine de ansamblu mai clară asupra Music Business.

Cine sunt eu?

Corneliu Ursache („Cornel” pentru prieteni). Nu las informațiile următoare despre mine doar ca să mă laud 😁. Ci le las ca să știți că puteți avea încredere în ceea ce veți citi mai departe. Acest articol conține multă teorie, dar a fost testată și aplicată de-a lungul anilor. Sunt membru fondator Global Records (da, am început în 2013 „aventura” Global Records împreună cu Lucian și Alexandra (Inna), ca asociați în firma Global Records). Aici am avut ocazia să fiu o parte importantă a lansărilor de artiști și proiecte precum Carla’s Dreams, Nicoleta Nuca, Antonia, Inna, Vanotek, Havana. În 2015 drumurile mi s-au separat de Global Records, și am început pe cont propriu. De atunci am fost managerul pentru proiecte precum Raluka și What’sUp, și am reușit lansări de artiști noi, care au devenit de succes și încă sunt de succes pe piața românească și nu doar aici: Ioana Ignat, Irina Rimes, Mira. Am fost cu succes implicat în piese care au fost un succes și în alte țări, precum Laris – Dale Papi, Andra și Naguale – Falava, iar de curând artistul nostru Melisa a ajuns cu piesa I’m Alone pe locul 4 în Shazam Global, locul 2 în Shazam Global categoria Pop, și pe locul 1 Shazam în 13 țări. Sunetul piesei a ajuns pe locul 20 în Topul internațional pe TikTok. Din 2017, alături de Ioana Ignat ca business partner am fondat Compania de management și de producție muzicală și Studiourile GreenEye Music. Pasiunea și misiunea noastră la GreenEye Music este să împuternicim artiștii independenți să preia controlul asupra succesului lor, creând pentru ei oportunități unice, indisponibile altundeva. Ne propunem să eliminăm problemele legate de promovarea și gestionarea pieselor muzicale, permițându-le să se concentreze pe ceea ce fac ei mai bine: să cânte, să compună și să se dezvolte. Misiunea noastră este să vedem mai mulți artiști noi reușind să se impună. Vedem atât de mult talent în jur, care este irosit în acest ocean de marketing, promovare, rețele sociale. Suntem aici să punem puțină ordine în planul vostru și să facem parte din visul vostru. Mai multe despre ceea ce facem găsești pe www.greeneyemusic.com

INTRODUCERE IN MUSIC BUSINESS

Industria muzicală funcționează printr-o rețea de parteneriate între companii și persoane implicați în crearea muzicii (cântăreți, compozitori și producători), partea orientată către client (platforme de streaming, locații și platforme pentru performanțe publice precum radioul, streaming, concerte) și latura de business, care le leagă pe acestea două (case de discuri, manageri, publiciști, Organizații de Gestiune Colectiva, distribuitori, agenți de booking, agentii de marketing, și alții).Artiști, manageri, case de discuri independente și majore, editori, distribuitori, promotori, agenți, agenții și așa mai departe – deși nu sunt complet aliniați, toți acești oameni și companii lucrează înspre același scop. Colaborarea este cea care a împins industria înainte de-a lungul decadelor.
Descompunerea acestei structuri în termeni clari este chiar scopul proiectului nostru, “Ghidul”. Adesea auzim termenul general „industria muzicală” folosit în discuții. Dar ceea ce poate părea a fi o singură industrie coerentă este de fapt o rețea de părți individuale — uneori suprapuse, alteori nu. De aceea, am decis să-i oferim o structură și să dedicăm un capitol fiecărui bloc distinct pe care l-am identificat. Această descompunere este subiectivă și nu exhaustivă, deci cu siguranță există mai multe subiecte pe care le-am putea acoperi, impartelile pe subieecte se pot face altfel, etc.
Despre fiecare dintre capitolele de mai jos se poate discuta mult mai mult, si o vom face intr-o serie de emailuri, pentru cei care s-au abonat la newsletterul nostru.

1. GĂSESTE-ȚI IDENTITATEA MUZICALĂ

Da, sună clișeic, dar e adevărat. Cel mai important este să fii TU. Să te regăsești și în „artistul” tău. Cred că ai mai auzit asta. Încearcă să fii original, testează și găsește-ți identitatea muzicală și ca artist.

• Ideea e să dezvolți ceea ce ești deja, nu să te transformi de dragul a ceea ce crezi că este succesul artistic. Nu toți artiștii trebuie să fie „pop-star”. Mai nou, calea cea mai ușoară spre succes au devenit manelele sau muzica de petrecere. Posibil, dar și acolo piața începe să fie saturată, concurența crește, și este din ce în ce mai greu să te diferențiezi.
  Din punct de vedere financiar, mainstreamul (sau manelele) înseamnă într-adevăr mai multe câștiguri financiare și succes, mai rapid, doar că:
• Aproape orice stil muzical poate fi adus și la limita mainstreamului.
• Zona de mainstream este foarte aglomerată, așa că s-ar putea să îți fie mai ușor să intri în careul de ași într-un gen muzical mult mai puțin aglomerat, care poate genera destul de multe venituri pentru o viață „bună”.
• O strategie foarte bună poate fi să stăpânești foarte bine o nișă, iar de acolo să pleci către mainstream.

În timp ce încerci să te „găsești”, nu uita să crești tu ca artist, ca persoană. Să fii cântăreț este un job full time. La jobul ăsta muncești pentru tine și dezvolți produsul principal: TU.

Va fi nevoie să ieși din zona de confort, să te auto-motivezi (nu stă nimeni să te împingă de la spate), să ai inițiativă și să fii organizat. Foarte mulți au impresia că ei trebuie doar să cânte bine și să aibă în posesie un timbru vocal special. De restul ar trebui să se ocupe echipa de management/PR, label și alții din jur. Dacă asta crezi, am o veste proastă pentru tine. Tu ești MAȘINA. Echipa ta sunt doar motorina, poate și niște tuning pentru imagine, și de multe ori și un „Waze” pentru traseul artistic.

Las aici câteva activități cu care îți poți umple ziua:

• Lecții de canto/vocal coaching. Sau măcar cântă în fiecare zi. Nu lăsa vocea să ruginească.
• Ideal e să înveți să cânți și la un instrument muzical. De preferat pian sau chitară. O să te ajute și să începi să scrii piese.
• Citește mult, din diverse domenii. Te va ajuta să fii o prezență atrăgătoare și la nivel intelectual la TV, în online, etc. Majoritatea celor care au ajuns la succesul maxim în România au trecut printr-o formă sau alta prin emisiuni TV puternice.
• Social Media: aici ai Televiziunea și Radioul tău. Fii la curent, creează content potrivit pentru tine, fii foarte activ și construiește.
• Ține-te la curent cu trendurile muzicale, cu ce se lansează, cu noutăți pe styling, etc.

2. CUM ÎNCEP?

Sunt multe modalități de a începe. Ce trebuie să ai în vedere în primul rând este că MUZICA este cea mai importantă. Da, contează să fii popular pe Social Media, contează să ai un manager care a lansat în trecut proiecte de succes, și/sau să ai un contract cu o casă de discuri puternică și influentă. Contează să ai un marketing puternic și o echipă performantă în jurul tău. Dar toate astea contează abia în momentul când muzica ta e FOARTE bună.

Foarte bună și să ți se și POTRIVEASCĂ.

Așa că primul pas este să găsești piese foarte bune. În general, acestea le găsești la studiourile care reușesc să lanseze hituri în mod constant de ani de zile. Pentru că acolo sunt writerii și producătorii „ăia”, și foarte posibil că au și pe cineva (un A&R) care va ști să aleagă din marea de piese acea piesă care ți se potrivește și care are șanse de viralitate și hit.

Dacă tu deja scrii foarte bine (în sensul că deja ai scris pentru alți artiști piese care au devenit populare, nu doar că ți se pare ție și încă câtorva persoane că scrii bine), atunci ai nevoie doar de producător ca să ajungi să ai piesele „alea”. E de recomandat sa iei si inca un writer cu tine in sesiune.

Dacă nu scrii muzica încă, ar fi foarte bine să te apuci. Îți promit că va face diferența. Vei atinge un alt nivel artistic, îți vei asuma altfel piesele, și îți vei lua în propriile mâini cariera ta muzicală. Va dura ceva timp (în general câțiva ani de zile) până vei ajunge un writer de top, așa că cel mai bine e să începi de azi.

3. DSP (STREAMING SERVICES) și DISTRIBUITORI: YouTube/Spotify/AppleMusic, etc.

Un punct foarte important în noul context online sunt companiile de distribuție digitală. Ele fac legătura între platformele de streaming/download și Label/Artist. Exemple sunt DistroKid, TuneCore, Believe, Orchard (by Sony Music), Symphonic, etc. În ultima perioadă acestea au și capacități foarte bune de marketing și de Music Promo. Analizează foarte bine distribuitorul înainte de a alege cu cine să lucrezi. O distribuție care îți ia un preț fix pe an/lună sau per piesă? Sau o distribuție care îți ia procent din încasări? Foarte important e să ai parte de suport dedicat, de raportări clare și corecte și de un pitch puternic în playlisturile editoriale. Și bineînțeles, să aibă rate bune de colectare.

Un subiect aparte este platforma YouTube – rămâne deocamdată principala formă de monetizare online. YouTube este în scădere (Spotify și platformele de streaming sunt în creștere), dar încă cea mai bună formă de a monetiza. Muzica trebuie să fie monetizată mereu prin Content ID (nu doar canalul). Ideal este să fii și conectat la un MCN puternic cu contul tău de YouTube.

Dintre platformele de streaming, Spotify este în mod cert platforma dominantă.

Mai multe despre acest subiect ați putut citi la capitolul 5 – „Marketing”. Este un subiect amplu, pe care vom reveni cu un articol dedicat.

4. MANAGEMENT ȘI MANAGERI

Managerii au relații unice cu artiștii, deoarece sunt singurii parteneri care sunt întotdeauna aliniați ca interes și financiar cu artiștii. În loc să se concentreze pe un singur subdomeniu al industriei, managerii lucrează la strategii globale pe termen lung și îi ajută pe artiști să ia decizii critice de afaceri. În plus, managerii coordonează toate departamentele care lucrează la cariera artistului — așadar, ei au nevoie de o cunoaștere largă și profundă a întregii industrii.

Această expertiză extinsă înseamnă de asemenea că managerii sunt cei mai buni în a umple golurile. În funcție de nevoile unui artist, managerii pot înlocui editorii, pot să se aprofundeze în promovarea înregistrărilor sau pot negocia performanțe live. Pe scurt, managerul este un adevărat om-orchestră și coloana vertebrală a oricărei cariere artistice.

Coordonarea echipei artistului, supravegherea contractelor și a părților legale complicate și ținerea evidenței tuturor cifrelor, de la rețele sociale și difuzări radio până la fluxurile de numerar și împărțirea veniturilor, este rutina care vine cu gestionarea oricărui proiect muzical de succes. Totuși, în timp ce se ocupă de activitățile de zi cu zi, managerii trebuie să aibă viziunea de ansamblu: construirea relațiilor, anticiparea problemelor și dezvoltarea strategiilor pe termen lung. Lucrând îndeaproape cu toate părțile industriei, ei trebuie să fie „fluenți” și „influenți” în music business. A gestiona un artist înseamnă să jonglezi cu zeci de roluri în același timp, și asta face meseria atât fascinantă cât și complexă.

Ce face un manager?

Managerul joacă un rol unic în viața unui artist. Toți ceilalți parteneri au un profit de pe urma componentelor izolate ale fluxului de numerar al artistului: agentul de booking nu va câștiga bani din streaming, la fel cum editorul nu va beneficia de pe urma vânzărilor de bilete. Pe de altă parte, managerii câștigă un procent fix din toate veniturile artistului. Contractele sunt structurate în acest mod dintr-un motiv — influența pe care managerii o au asupra carierelor artiștilor este enormă, și asta necesită o aliniere completă a intereselor.

• În primul rând, managerul este reprezentantul public al unui artist. Managerii iau legătura cu partenerii și filtrează ofertele și propunerile primite în numele artistului. Această parte a muncii implică luarea multor decizii mici, iar majoritatea timpului artiștii nu sunt conștienți de acestea. Artiștii trebuie să se bazeze pe judecata managerului, așadar relațiile dintre ei trebuie construite pe încredere. Un spirit de echipă puternic este baza oricărui acord de management de succes, și de aceea managerul este adesea cea mai apropiată persoană pe care un artist o are în zona profesională.
• Unul dintre cele mai importante roluri are managementului este relația cu producătorii muzicali, cu songwriterii si cu studiourile de producție. De ce? Pentru că muzica este de departe cel mai important element.
• A altă responsabilitate a managerului este să construiască și să coordoneze echipa artistului, formată din parteneri separați, departamente separate, care lucrează pe diferite laturi ale industriei. În general, labelurile sunt împărțite pe departamente, cu profesioniști buni în fiecare departament. Ceea ce le lipsește de cele mai multe ori este o viziune de ansamblu asupra proiectului, o coordonare bună între departamente, o corelare a comunicării și a fluxului de informare, atentia pe muzica si pe detaliile specifice fiecarui artist (datorita volumului mare de lucru al labelurilor).
• Chiar și atunci când artistul are un A&R la casa lor de discuri sau la editor, managerul este cel care definește și coordonează lansările de muzică și videoclipuri, strategia de booking și producția de concerte live. Managerul este consilierul cel mai important al artistului atunci când vine vorba de interacțiunea cu alegerea pieselor, direcția muzicală și artistică, rolul său fiind și acela de a media influența tuturor celorlalți parteneri.
• Casele de discuri și editorii vor încerca adesea să împingă artistul pe un drum bătătorit, pe partea „safe”, cu respectarea tuturor procedurilor și a părților birocratice. Presiunea din partea departamentelor A&R de a “juca la sigur” poate uneori să facă extrem de dificilă ignorarea fricii de eșec și urmărirea obiectivelor creative. Managerii sunt cei care în general au curajul să fie alături de artiști în niște decizii mai „nebune”, decizii riscante dar care de multe ori devin cărțile câștigătoare. Însă managerii trebuie să asigure și o latură constantă și sustenabilă, așa că și ei la rândul lor se găsesc adesea blocați într-o dilemă între risc și siguranță.
• Natura managementului este de a menține lucrurile în flux. Managerii se ocupă de majoritatea sarcinilor administrative zilnice, legate de gestionarea carierei unui artist. Ei supraveghează partea legală, se asigură că există contracte clare pentru fiecare activitate a artistului, gestionează fluxurile de numerar lunare și partea financiară a artistului, ascultă muzica nouă primită, aleg și propun către artist piese și colaborări noi, gestionează campaniile de marketing, canalele de social media, relațiile cu radiourile, agențiile de booking, agențiile de marketing și branduri în vederea contractelor de imagine, relațiile cu diverși actori din industrie, etc.

5. MARKETING | PROMOVARE

Pe subiectul acesta putem lejer să scriem câteva cărți. Așa că vom privi doar imaginea de ansamblu, urmând ca în viitoarele articole pe care le veți primi pe email să dezvoltăm diversele categorii în parte.

Managementul artistic este în mare parte marketing. În ultima perioadă, foarte mult online marketing.

Scena muzicală digitală e mai aglomerată ca niciodată, dar creșterea numărului de platforme și medii de promovare a egalizat jocul. Porțile industriei muzicale, care erau odată bine păzite de case de discuri, sunt acum deschise pentru toată lumea.

Tocmai de aceea, marea provocare a promovării muzicale în secolul 21 e să pui la punct o strategie de marketing de 360° care să ajungă la toate audiențele și să prindă fiecare oportunitate – și pentru asta îți trebuie uneltele potrivite.

De la manageri de reclame specializați pentru fiecare platformă (Pay-per-click) până la soluții CRM, landing-pages și platforme de short links: fiecare tool de marketing muzical își are rolul în a-ți promova conținutul (și mesajul tău) ca să ajungă exact la cine trebuie, atunci când trebuie.

Sunt un milion de metode să promovezi un artist. Să ajungi pe radio, promovarea TV, PR, turnee, reclame online, să-ți sincronizezi muzica cu un film de succes (sau un joc video) — lista poate continua la nesfârșit. De fapt, toată partea de marketing si PR muzical e, într-un fel, dedicată să facă legătura între artiști și audiențele lor și astfel să crească carierele acestora.

Marketingul joacă un rol crucial în promovarea muzicii și a artistului, fiind esențial pentru a ajunge la publicul țintă și a construi o bază de fani, si într-un final, un factor decisiv în succesul muzicii si a artistului pe o piață extrem de competitivă. Într-o piață suprasaturată, unde mii de piese sunt lansate zilnic, o strategie de marketing bine concepută si executată poate face diferența între o melodie care trece neobservată și un hit viral.

Foarte pe scurt, putem împărți capitolul în strategii de marketing pentru ca muzica să ajungă la cât mai mulți oameni (ideal să fie audiența din publicul tău țintă) și strategii prin care îți creezi și îți crești o bază de fani.

Cele două categorii se întrepătrund, și atunci când îți promovezi muzica, îți crește și baza de fani. E valabil și invers. Totul este valabil doar dacă muzica este bună și rezonează cu audiența, pentru că nu uita – totul pleacă de la muzica. Într-adevăr, scenariul ideal este atunci când îți „bubuie” o piesă foarte repede și reușești în același timp să ai și o strategie coerentă de captare și fidelizare a noii tale audiențe. Un scenariu ideal, dar nu imposibil. Mi-a ieșit de câteva ori, dar se întâmplă foarte rar. Așa că poți merge pe calea cea mai sigură, aceea de a construi un fan-base în același timp în care ajungi la noi audiențe. Pas cu pas, piesă cu piesă. Iar atunci când una dintre piese „bubuie”, ai deja sistemul de fidelizare pus la punct. Cu cât fidelizezi ascultătorii și îți creezi fani, cu atât ai și mai multe șanse să îți viralizezi piesele.

Din prima categorie (music promo), putem menționa „celebrele” YouTube ads, Facebook/Instagram ads, TikTok ads. În offline avem playurile și emisiunile radio + emisiunile TV. Warning! Nu cumpãra niciodata views, likes sau subscribers/followers. Pe termen lung îți va face rău.

A doua categorie (artist promo și fan-base) este cea mai grea de realizat, și cea mai importantă pentru cariera ta pe termen lung. În lumea Web 2.0, fanii sunt chiar ei un mediu de comunicare – uneori mult mai eficient decât canalele tradiționale. Fani, ascultători fideli, engagement activ. Pentru a amplifica engagementul, se poate crea un întreg sistem de Fan-FUNNEL. Un funnel este un sistem prin care iei audiența ta și o „încălzești”, trecând-o de la starea de „RECE” până la starea de „FIERBINTE”, stare în care fanii tăi vor face engagement și vor share-ui muzica și conținutul tău artistic. Aici putem menționa Email-Marketing, SMS & WhatsApp Marketing, Telegram, concursuri, subscripții exclusive, Landing Pages cu pixeli instalați pentru fiecare tip de platformă social media, și alte canale și metode de marketing. Toate conectate între ele și într-o ordine anume. Prin aceste Funneluri poți livra materiale exclusive, avanpremiere, informații, prelansări, teasere, merchandising, etc. Aceste persoane vor deveni „armata” ta, care vor asculta muzica ta, vor share-ui și vor face engagement, vor cumpăra produsele tale de merch și biletele la concertele tale.

În continuare, trecem pe scurt prin cateva platforme si tooluri importante de Music Marketing.

Platformele de marketing muzical sunt in mare serviciile de streaming, radioul, tv, rețelele sociale — toate mediile diferite unde muzicienii își pot promova muzica și se pot conecta cu audiența lor. Pe de altă parte, uneltele de marketing te pot ajuta să-ți analizezi performanța și să-ți amplifici succesul pe aceste platforme (CRM-uri, Tooluri de analiză, tooluri de email-marketing, automatizări, etc.).

Social Media

În zilele noastre, paginile tale de social media pot deveni televiziunea ta și radioul tău. Așa că, ocupă-te foarte serios de ele. Fii TU, fii creativ, și fii CONSECVENT (consecvența e punctul unde majoritatea eșuează).Problema principală a devenit faptul că sunt foarte multe platforme sociale. Facebook, Instagram, YouTube, TikTok, LinkedIn, Snapchat, X (Twitter), Threads, WhatsApp, Reddit, Telegram, etc.
Dacă lansezi și muzică în limba engleză, pentru diverse teritorii/continente există platforme dedicate. Ca în Rusia sau China (WeChat, Douyin, QQ, etc.)
Fiecare platformă are specificul ei, trendurile ei, algoritmii ei. Și mai multe tipuri de content. De exemplu, în Instagram poți avea postări în feed (poze, carusel, video), Reels (care pot fi setate să apară în feed sau doar pe tab-ul de Reels), story-uri. În YouTube ai Videos (long form content), Shorts (short form content) și Community posts. Fiecare cu tipul/tipurile de content specifice, lungimi specifice, trenduri, hashtags, etc.
TikTok – a devenit una dintre platformele care pot „face” hituri. Așa că studiază bine platforma și fii activ și acolo.
Social Media este într-o continuă transformare. Este foarte greu pentru un artist să fie și foarte bun pe platformele de social media, să cunoască algoritmii, să fie la curent cu tot ce apare nou, să aibă strategii coerente. În agențiile de marketing sunt oameni care doar asta fac, Social Media. De dimineața până seara. Așa că, recomandarea mea este să lucrezi cu o persoană/agenție care te poate ghida, îți va da idei de conținut, frecvențe și modalități de postare, și te poate ține mereu up-to-date cu trendurile și cu noutățile. Și alegerea persoanei cu care să lucrezi pe partea de social media este foarte importantă. Încearcă să găsești pe cineva care să activeze și în mediul corporate, dar și în mediul de music marketing. Ce funcționează la companii și branduri nu e mereu ce funcționează și în muzică.Daca ai nevoie de recomandări cu privire la persoane care sa te ajute pe partea de social media, scrie-ne.

Radioul

Visul oricărui artist este să își audă piesele pe radio. Sentimentul generat este într-adevăr unic.
Chiar dacă nu mai e gigantul cuprinzător de altădată, radioul e încă unul dintre cele mai puternice medii pentru a ajunge la noi audiențe. Deși te poți lansa ca artist de succes și în mediul online, radioul este un catalizator uriaș pentru cariera artistică.
Chiar dacă radioul nu poate concura cu streamingul la nivel global, și-a păstrat puterea ca un canal de comunicare local, teritorial. Păstrându-se în trenduri, radioul tradițional a investit masiv în mediul digital. Asta a deschis noi moduri pentru radiouri de a interacționa cu audiența lor. Astfel, radioul rămâne un canal de promovare proeminent și o parte integrantă foarte importantă a Music Business.
Partea grea în relația cu radiourile, este faptul că este o zonă foarte exclusivistă și greu de accesat. Sloturile în playlisturile radiourilor sunt extrem de limitate comparativ cu volumul de muzică care se lansează. Pentru a ajunge la radiouri, e ideal ca muzica ta să fie foarte bună, deja să aibă rezultate bune în online și ca tu să fii bine poziționat în Social Media. De asemenea, e recomandat să lucrezi cu o echipă bine conectată cu radiourile, cu departamentele lor de marketing, producătorii emisiunilor, vedetele radiourilor, etc. Pentru tine, ca artist, persoanele cheie în radiouri sunt Directorii de Programe și Managerii de playlist.
Ca și monetizare, radiourile plătesc o cotă din venitul lor către Organismele de Gestiune Colectivă. Acestea procesează informațiile și repartizează conform regulamentului de repartiție al fiecărui OGC în parte.

Advertising

Publicitatea digitală (pay per click) poate aduce multă valoare, deoarece îți permite să alegi nu numai timpul și locul comunicării tale, dar și tipul de persoane cu care te angajezi. Publicitatea prin intermediul rețelelor sociale (de exemplu, reclamele pe Facebook, TikTok), motoarelor de căutare (de exemplu, Google AdWords), sau chiar platformele digitale audio ca Spotify/Pandora îți permit să țintești oameni pe baza demografiei (vârstă, locație, venit, etc), preferințelor muzicale și intereselor.
Pentru o țintire eficientă și la costuri reduse este bine să îți stabilești cât mai clar avatarul tău de client.
Tot pentru costuri cât mai reduse a reclamelor, după ce ai audiențe largi, poți face campanii de re-targetare a publicului tău cald. Separat se poate merge în continuare și pe audiența broad/rece pentru a ajunge la public nou.

CRM / Fan-Funnel / Comunicare Directă cu Fanii

Social Media, radiourile și reclamele plătite te ajută să ajungi la noi ascultători, dar când vine vorba de cultivarea unei baze de fani loiali, comunicarea directă cu fanii e crucială. În primul rând, muzica este o pasiune și parte din identitatea oamenilor. Angajamentul direct ajută la construirea unei conexiuni mai profunde cu publicul tău. Îți poate construi „armata”. O armată care generează o multitudine de share-uri. Iar share-urile masive sunt direct responsabile de viralitate. Și astfel, ai o distribuție uriașă a conținutului tău muzical, și mult mai multe potențiale hituri. Fan-base-ul este clar cartea câștigătoare în marketing și în promovarea pieselor tale. Dar nu uita, că în primul rând, muzica ta trebuie să fie foarte bună.
Emailurile, mesajele text SMS sau pe WhatsApp, mesajele directe pe rețelele sociale sau canalele de WhatsApp sau Telegram — te vor ajuta să construiești un cerc strâns de fani care vor rămâne alături de tine (și te vor susține constant).
Este foarte important să ai acces la audiența ta în afara platformelor de Social Media, pe care nu le deții tu. Facebook, Instagram, TikTok, YouTube își schimbă mereu algoritmii. Te afișează sau nu. Nimic nu e sigur. Azi merge, mâine nu. Dar lista de contacte o deții tu, e a ta. Instagram afișează un story al tău, în medie, către 4% dintre oamenii care te urmăresc, in timp ce rata de deschidere a emailurilor în categoria artiștilor este și de 40%-50%. La SMS marketing vorbim deja de rate de deschidere de peste 90%.
Lucrurile la nivelul de fan-base sunt mult mai greu de realizat (strategic și tehnic) decât, de exemplu, conținutul și postările pe social media. Aici vorbim de tooluri avansate în marketing, precum funnel-uri de vânzări, instalări de pixeli Facebook, TikTok, Google, crearea de micro-site-uri, captarea de leaduri, retargetări, CRM, analize de date, etc.

Spre exemplu, poți construi un mini-site/landing page. Pe acesta poți să pui butoane de YouTube, Spotify, Apple Music și încă câteva platforme. Fiecare buton poate avea pe el pus tracking code la apăsare. Parte din această audiență va cumpăra și tricouri din shop-ul tău de merchandising și bilete la concertele tale. Se pot înscrie la lista ta de email/WhatsApp/SMS, pentru a fi apoi re-targetați cu noutățile tale muzicale, cu acces exclusiv la divers content muzical, etc. Se pot crea campanii de re-targetare specifice fiecărei platforme de ascultare muzică, țintită pentru utilizatorii de YouTube, sau Spotify, Apple Music, etc.). De ce să faci asta? Pentru că e cel mai bine să ajungi la audiența ta direct acolo unde se află ei și pe platforma unde ascultă muzica. Vei avea rezultate mult mai bune cu sume mai mici investite.
De asemenea, se pot face concursuri virale, giveaways complexe, prin care să îți crești baza de fani loiali (și nu mă refer la giveaway-urile de școală elementară cu: „comentează la postarea mea și dă tag la doi prieteni” 🙂)

Un alt exemplu – Poți crea audiențe de tip look-alike la persoanele care s-au abonat la lista de email, și îți poți aduce fani noi, care se vor potrivi cu conținutul tău, pentru că sunt foarte apropiați de interesele fanilor tăi.
Recomandarea este să lucrezi cu persoane care pot să facă asta pentru voi, să vă ghideze și să pună la punct partea tehnică. Să poți să faci asta singur, tu ca artist, ar însemna să nu mai faci nimic altceva decât asta, și nu o să o poți face la fel de bine ca acei oameni de marketing care sunt specializați fiecare pe câte unul sau două segmente din cele enumerate mai sus. De asemenea, e nevoie de acces la tooluri destul de costisitoare, la care agențiile de marketing au deja subscripții cu toate opțiunile incluse și pe care le folosesc pentru mai mulți clienți la nivel de agenție. De exemplu, o subscripție la ClickFunnels costă 208 euro/lună, o subscripție de segmentare bună costă 120 euro/lună. Apoi mai sunt subscripții la platforme de tipul email-marketing, CRM, Zapier pentru diverse integrări și automatizări, etc. Toate costurile acestea adunate pentru tine, ca artist, ar însemna bani pe care îi poți investi în alte aspecte ale carierei tale. Cu o sumă mult mai mică poți contracta agenția de digital marketing. Astfel, ai acces la toolurile respective împreună cu oamenii care știu să îți construiască strategia și funnelul.

DSP-urile (Digital Service Providers)

Spotify, Apple Music, Amazon Music, SoundCloud, YouTube Music, etc.: peisajul consumului de muzică digitală e format din zeci de platforme DSP (Digital Service Providers). Să ajungi în fața publicului acestor platforme e cheia pentru a-ți extinde baza de fani și a-ți crește cariera.
Unul dintre cele mai proeminente canale pentru a ajunge la publicul diverselor platforme de streaming sunt playlisturile. De aceea, strategia de playlist e acum în centrul oricărei campanii de marketing artistic.
În general, playlisturile pe DSP-uri pot fi împărțite în cinci tipuri:

• Playlisturi oficiale (Editoriale), create de echipa de curatori ai platformei de streaming corespunzătoare
• Playlisturi deținute de labelurile Majore
• Playlisturi  create de curatori independenți
• Playlisturi personalizate, create de algoritmii DSP-ului
• Playlisturi generate de utilizatori, create de fani

Playlisturile pot oferi o oportunitate vastă de a ajunge la noi fani, dar în același timp pot pune artistul în pericolul de a fi redus la doar un alt nume într-o listă lungă — așa că trebuie să-ți construiești povestea pe celelalte platforme pentru a transforma audiențele de pe streaming în fani care vor veni la concertele tale.

Spotify

Spotify, cea mai mare platformă de streaming din lume, cu 574 de milioane de utilizatori activi lunar, dintre care 226 milioane premium subscribers, a transformat modul în care ascultătorii descoperă muzică nouă. Nu e vorba doar despre modul în care muzica este accesată — Spotify a lansat un nou model de consum al muzicii și a creat un canal imens de discovery pentru artiști din întreaga lume. Nu mă înțelegeți greșit, vechile canale de descoperire precum radioul, presa și rețelele sociale sunt încă relevante, dar acum există o felie mare de piață care se întâmplă chiar în cadrul platformelor de consum.De fapt, majoritatea artiștilor nu ar trebui să trateze Spotify — sau orice alt serviciu de streaming — doar ca pe o sursă de venit. Serviciile de streaming sunt, în primul și în primul rând, o platformă de promovare. Unul dintre principiile publicității este că ar trebui să-ți plasezi reclamele cât mai aproape de punctul de cumpărare, iar Spotify este uma dintre cele mai bune platforme de publicitate pentru muzică, permițându-ți să ajungi la potențiali fani chiar în mijlocul sesiunii lor de ascultare, unde sunt la doar un clic distanță de pagina ta de artist.
Există trei moduri principale prin care Spotify introduce muzică nouă utilizatorilor săi: secțiunea de featured (cum ar fi secțiunea de lansări noi) + Spotify Ad Studio (Marquee si Shwcase), recomandări algoritmice (autoplay) și, nu în ultimul rând, playlisturi editoriale și generative. Și, deși primele două canale pot fi greu de valorificat, ușile editoriale ale Spotify sunt deschise cam pentru oricine are un cont Spotify for Artists.
Playlisturile Spotify pot fi împărțite în 3 categorii: playlisturi algoritmice, playlisturi create de utilizatori și playlisturi editoriale. Să-ți plasezi muzica pe oricare dintre ele e valoros, dar nici ele nu sunt toate egale. Iată o explicație mai jos:
Playlisturi personalizate
Acestea sunt playlisturile pe care algoritmul Spotify le pune laolaltă pentru fiecare utilizator în parte, bazându-se pe preferințele lor de ascultare. Există o serie de playlisturi diferite sub această umbrelă: Discover Weekly, care îi ajută pe ascultători să găsească artiști și muzică noi, Release Radar, care compune lansări noi de la artiștii preferați, și două playlisturi mai noi, On Repeat, care compileaza muzica ta curentă preferată, și Repeat Rewind, care compileaza muzica ta preferată din trecut.
Cheia pentru a ajunge pe aceste playlisturi personalizate este metadata de recomandare precisă, astfel încât când utilizatorii care se bucură de stilul tău de muzică caută artiști noi, Spotify te adaugă la playlisturile lor personalizate.
Un element cheie este ca tu ca artist să ajungi să ai un following bun pe Spotify. Foarte mulți artiști urmăresc doar cifrele de la monthly listeners. Dar cele care te împing real în playlisturile și recomandările algoritmice sunt followerii.
Luăm ca exemplu, un cont de artist cu peste 2 milioane monthly listeners, dar cu following de doar 20k-30k followers. Când lansează piesă nouă, performanța în Release Radar este mult mai mică față de un cont cu 200k monthly listeners dar cu 150k followers. Primul se poate numi artist de playlisturi, pe al doilea artist care și-a construit un brand.
Playlisturi ale ascultătorilor
Acestea sunt playlisturi făcute de utilizatorii Spotify: unele dintre ele devin extrem de populare, dar în mare parte, oamenii le fac pentru ei înșiși sau pentru grupuri mici de prieteni. Așadar, deși plasarea pe aceste playlisturi poate fi valoroasă deoarece indică o bază de popularitate, să-ți plasezi muzica pe ele ar trebui să fie o prioritate de nivel mediu. Un tool foarte folosit in acest sens este SubmitHub. Exista intregi stragegii si business-uri create in jurul plasarii pieselor in playlisturile mari, pe genuri muzicale, create de anumiti utilizatori.
Playlisturi editoriale
Aceste playlisturi sunt cele mai prețioase locuri pe Spotify: sunt create de experții muzicali ai Spotify și ascultate de milioane de oameni. Spre deosebire de cele două tipuri de playlisturi de mai sus, poți ajunge pe playlisturile Spotify doar trimițând muzica ta pentru a fi luată în considerare (submitting).

Pitch-ul catre playlisturile editoriale in Spotify e simplu de facut, dar toți pașii trebuie făcuți de pe un desktop: nu acceptă trimiterea prin aplicația mobilă.

• Loghează-te în Spotify for Artists pe desktop – Pentru asta ai nevoie de un cont pe Spotify for Artists; dacă nu ai unul, fă-ți! Nu poți să trimiți muzica ta la pitch fără el.
• Mergi la „Upcoming” sub tab-ul „Music” sau „Submit from next release” sub tab-ul „Home”
• Există două moduri în care poți să trimiți muzica ta nelansată pe Spotify (din nou, ambele trebuie făcute de pe un desktop, NU din aplicația mobilă):
  Navighează la tab-ul „Home” și dă click pe „Submit from next release”
  Navighează la tab-ul „Music” și dă click pe „Upcoming”, apoi selectează „Submit a song”
• Alege o melodie și completează metadatele de recomandare
• Artiștii pot trimite doar o melodie din profilul lor la un moment dat, și e crucial să completezi toate câmpurile din metadatele de recomandare ale pieseii cât mai complet posibil. Cu cât lipsește mai multă informație, cu atât sunt mai mici șansele tale de a ajunge intr-un un playlist.
• Atunci când iti pregătești strategia de lansare, ia in considerare ca nu poți avea două piese in pitch simultan.

Abordarea playlisturilor Spotify pentru a-ți dezvolta cariera
Plasarea pe playlisturile editoriale Spotify poate oferi o expunere uriașă și poate genera potențial milioane de stream-uri. Dar întrebarea importantă este, câți dintre ascultători vor deveni adevărați fani? Genul de fani care ascultă constant muzica ta, te urmăresc pe rețelele sociale, merg la concertele tale și cumpără merchandise-ul tău.

Gândește dincolo de playlisturi
Spotify e un mod grozav de a te conecta cu noi ascultători, dar playlisturile Spotify sunt doar unul dintre multele canale promoționale disponibile artiștilor. Playlisturile editoriale Spotify îți pot crește numărul de stream-uri, dar numărul de streaming-uri singur nu ar trebui să fie scopul tău final. Cât de utilă e plasarea pe playlisturile editoriale dacă numele tău e doar unul dintre multe pe o listă uriașă pentru ascultătorii playlistului?

Construiește-ți brandul
De aceea, construirea unui brand în afara platformelor de streaming e atât de importantă. Brandul tău e ceea ce te face să ieși în evidență în mulțime, e ceea ce conectează fanii cu tine și ce îi face să revină. Și cu cât brandul tău e mai mare, cu atât sunt mai mari șansele tale de a fi observat de echipa editorială Spotify.

Concentrează-te pe urmăritorii tăi
Per total, followers sunt mai importanți decât creșterile simple în stream-uri pe Spotify. Să fii menționat pe un playlist popular Spotify e foarte bine pentru o creștere temporară, dar succesul pe termen lung depinde de fani loiali, pe Spotify și dincolo de el. Gândește-te la ajungerea pe playlisturile Spotify ca fiind doar una dintre multele modalități de a stimula play-urile!

Găsește un distribuitor care te va ajuta si pe partea de marketing.
Pe lângă faptul că-ți pune muzica pe Spotify, distribuitorul potrivit te poate ajuta să fii mai vizibil pe platformă — atât în ceea ce privește secțiunea recomandată cât și playlisturile editoriale. Astfel de parteneri de distribuție dedicați sunt puțin diferiți de serviciile agregatoare precum DistroKid, TuneCore sau CDBaby. De obicei, lucrează cu parteneri selectați și iau un procent din veniturile de streaming care trec prin ei. Dar dacă reușești să obții acel acord de distribuție, ar putea contribui mult la dezvoltarea carierei tale — mai ales dacă playlisturile sunt o componentă vitală a strategiei tale de promovare.
Agregatorii/distribuitorii au ajuns sa joace un rol foarte important in promovarea pe platformele de streaming, iar prezenta in playlisturile editoriale, cifrele si analizele de marketing au mare lagatura si cu distribuitorul cu care lucrezi.
Cum sa alegi distribuitorul? De preferat sunt distribuitorii majori (Orchard, Warner, UMA), care iti vor oferi si un suport foarte bun, o colectare la procentaje superioare si ajutor in marketing si pitch. Urmeazai cei independenti (Believe, Ditto, Symphonic, etc), tip de distribuitori care sunt destul de aproape de cei majori. A treia categorie sunt agregatorii de tipul DistroKid, TuneCore, CdBaby, Spinnup, care sunt agregatori de volum, si pe care nu ii recomand.
Nicio strategie de marketing nu îți va face muzica mai buna, dar găsirea de noi audiențe pentru muzica ta va ajuta mult, si necesită o abordare care să întâlnească audientele online pe terenul lor de joaca: fie că e vorba de ascultat pe YouTube sau Spotify, de navigat pe diverse siteuri, sau de integrat melodia ta într-un user-generated-video pe TikTok. Fiecare dintre aceste platforme și unelte va juca un rol în a-ți găsi o nouă felie de ascultători, dar ai nevoie de date analitice si de tooluri care să lege totul la un loc — astfel încât să îți rafinezi,  și sa iti  îmbunătățești strategia mereu.

Industria muzicală e un loc de inovație constantă — de aceea ne si place atât de mult. Strategiile de marketing care au funcționat ieri s-ar putea să nu mai funcționeze astăzi, așa că pentru a rămâne înaintea trendului, profesioniștii din muzică trebuie să rămână agili și să inoveze constant. Cum a spus Darren Hemmings: „marketingul inteligent e acolo unde înoți în susul râului, unde e mai liniște — acolo obții spațiu și devii  mai usor de observat.” Adesea, găsirea acestui loc liniștit e o chestiune de a ieși din multime și de a încerca lucruri noi, de a folosi date si anlitice pentru a vedea dacă e ceva ce merită explorat si scalat mai departe.

6. MONETIZARE/PUBLISHING RIGHTS/MASTER RIGHTS/PERFORMANCE RIGHTS

Este un subiect extrem de vast, cu foarte multe ramificații si lucruri specifice fiecărei țări in parte . Dar o să încerc să fiu cât mai succint ca să putem rămâne cu o imagine cât mai clară a subiectului. Analize mai atente și descrieri detaliate le vom face în articole ulterioare dedicate pe diversele subiecte ale industriei muzicale.

Redevențele din muzică (o să le numim în continuare „royalties”), sunt extrem de complicate: dacă sperai la o situație clară de tipul “o melodie a avut atâtea redări pe Spotify, așa că artistul primește atâția $”, atunci vei avea o surpriză neplăcută. Există o mulțime de actori diferiți, unii dintre ei având o proprietate parțială asupra drepturilor de autor, și alții care sunt doar intermediari ce colectează drepturile de autor și își iau o parte. De exemplu, dacă ești un cântăreț/compozitor cu muzică pe Spotify: Spotify va plăti mai multe tipuri de drepturi de autor pentru fiecare play. Iar între tine și Spotify, probabil va fi o casă de discuri, un editor, un distribuitor și o organizație de gestiune colectivă. Și apoi, pentru a complica și mai mult lucrurile, între toți acești actori, există multiple straturi de acorduri și calcule care determină exact cu ce rămâi.

Cam același parcurs îl urmează și redevanțele pentru un play radio. Doar că un pic mai complicat.

Cum se sincronizează toate acestea? Cum călătoresc banii proveniți din drepturile de autor și ajung în cele din urmă în buzunarul artistului? Mai jos vom stabili principalele tipuri de drepturi de autor și actorii principali implicați în sistemul de colectare și distribuție a drepturilor de autor.

Ce sunt music royalties?

Drepturile de autor muzicale sunt plăți compensatorii primite de deținătorii de drepturi (compozitori, textieri, artiști interpreți și reprezentanții lor – publisheri, labels, manageri) în schimbul utilizării licențiate a muzicii lor. Aceste drepturi de autor sunt plătite de instituții care folosesc muzica (canale TV, stații de radio, localuri, hypermakerturi, platforme de streaming, download, reclame, filme, etc.), și sunt colectate în numele deținătorilor de drepturi de către organisme intermediare — de cele mai multe ori. Uneori, utilizatorul va plăti direct drepturile de autor deținătorilor de drepturi.
Dar să nu ne grăbim. Înainte de a ne aprofunda în diferitele tipuri de drepturi de autor muzicale, trebuie să stabilim cele două sub-categorii de drepturi muzicale.

Două tipuri de drepturi muzicale: Master si Compoziție

Pentru fiecare piesă de muzică înregistrată vreodată, există două seturi distincte de drepturi muzicale atașate acesteia.
Compoziție: compozitorii, producatorii și editorii lor muzicali dețin drepturile de autor pentru armonie, melodie și versuri. Dreptul de autor pentru compoziție este obținut de fiecare dată când o lucrare muzicală autentică și unică este angajată într-un mediu tangibil — fie că este un caiet de note, partitură muzicală, sau un ghid audio trimis pe email..
Master: drepturile de autor pentru expresia/exprimarea unei compoziții, creată atunci când compoziția este transformată într-o înregistrare sonoră, și deținută de artiștii interpreți și casele lor de discuri (dacă există un acord de înregistrare în vigoare).
În consecință, există două tipuri generale de drepturi de autor muzicale: drepturile de autor plătite pentru utilizarea licențiată a înregistrării sonore și drepturile de autor plătite pentru utilizarea autorizată a compoziției. Din păcate, de aici, lucrurile devin și mai neclare.

Deci, există destul de multe tipuri diferite de drepturi de autor, dar ceea ce face acest subiect extrem de complicat, este că chiar și același tip de drepturi de autor poate fi plătit în moduri diferite, în funcție de contextul utilizării. Drepturile de autor pentru performanță publică, de exemplu, sunt plătite atât de către cafeneaua locală cât și de către platformele de streaming — dar, așa cum probabil ai ghicit deja, procesele pentru fiecare sursa in parte sunt foarte diferite. Apoi, pentru a complica și mai mult lucrurile, ratele și procesele de plată variază foarte mult în funcție de țară. Există chiar și unele tipuri de drepturi de autor care sunt prezente într-o țară, și nu în alta (de exemplu, în SUA, deținătorii drepturilor master sau drepturilor de interpretare artistica – de tipul Credidam – nu primesc drepturi de autor pentru difuzarea la radio, în timp ce în mare parte din restul lumii primesc).

Drepturile de autor pentru performanță publică

Sunt colectate atunci când o piesă, care conține o compoziție specifică, este redată într-un mediu comercial. Practic, întregul peisaj al drepturilor de autor pentru performanță publică poate fi împărțit în două părți: drepturile plătite de serviciile de streaming și drepturile generate de difuzorii publici convenționali — radio, canale TV, localuri, cluburi, restaurante și tot ce se află între ele.
Acum, când vine vorba de cei din urmă, drepturile de autor pentru performanță publică vor fi gestionate, colectate și distribuite de organizații de drepturi de performance, sau pur și simplu OGC-uri sau PROs: UCMR in Romania, ASCAP, BMI și SESAC în SUA, PRS în Marea Britanie și așa mai departe. Mai întâi, difuzorii vor trebui să obțină o licență generală de la OGC-ul lor local, oferindu-le dreptul de a reda public aproape toată muzica din lume. Apoi, utilizatorii vor raporta muzica pe care au difuzat-o la OGC-uri, care vor folosi acele date pentru a distribui banii din licența generală către compozitorii corespunzători.
De exemplu — și orice artist care face concerte știe asta — artiștii care interpretează raportează listele lor de piese la localuri sau organizatorii de evenimente. Acesta este exact scopul calculului drepturilor de autor pentru performanță publică. Organizatorul concertului va „transmite” apoi lista de piese la OGC, iar OGC-ul va aloca drepturile de autor pentru performanță publică înapoi compozitorilor/performerilor.
Apoi, există drepturile de autor pentru performanță publică pe partea de streaming. Acestea sunt strâns legate de drepturile mecanice de autor.

Drepturile mecanice sunt datorate de fiecare dată când o compoziție protejată de drepturi de autor este reprodusă sau distribuită în formă fizică sau digitală. Istoric, asta însemna producerea mecanică a unui suport fizic — casetă, vinil, CD și așa mai departe — de unde și numele. Astăzi, totuși, majoritatea drepturilor mecanice sunt generate de platformele digitale de streaming. Ori de câte ori un utilizator ALEGE să redea o anumită piesă la cerere — forțând o reproducere a compoziției subiacente — serviciul de streaming plătește drepturile mecanice. Asta înseamnă și că streamingul non-interactiv de la Pandora, de exemplu, nu generează drepturi mecanice.
În cazul streamingului interactiv, platformele de streaming plătesc drepturile mecanice editorului prin intermediul OGC-ului local. Descărcările la cerere și vânzările fizice, pe de altă parte, sunt plătite de proprietarul masterului (casa de discuri) editorilor. Dar, în SUA, în ambele scenarii, intermediarul dintre platformele de streaming/casele de discuri și deținătorii de drepturi de autor este Harry Fox Agency (HFA), care colectează toate drepturile mecanice și le distribuie conform ratelor stabilite de Copyright Royalty Board.

Redeventele din streaming
Creșterea serviciilor de streaming au făcut catalogul de piese mai important ca niciodată pentru artiștii interpreți: unde odată muzica era monetizată în principal prin vânzarea de înregistrări, în zilele noastre înregistrările sunt licențiate platformelor de streaming (aici includem si Youtube), iar plățile pentru stream-urile digitale sunt, prin urmare, drepturi de autor de tip conex. Casele de discuri și artiștii interpreți lucrează cu distribuitori (sau agregatori) pentru a pune înregistrarea pe platformele de streaming și pentru a primi înapoi redeventele datorate.

Drepturile conexe Dreptului de autor (Neighbouring Rights)

Drepturile “învecinate” dreptului de autor sunt foarte similare celor pure de autor, cu excepția faptului că drepturile conexe sunt plătite deținătorilor de drepturi de autor ai înregistrării sunetului artiștilor interpreți și/sau caselor de discuri (In Romania – Credidam si UPFR). Deci, dintr-o perspectivă legislativă, ele sunt așezate lângă drepturile de performanță — de unde și termenul de „drepturi învecinate”.
Drepturile conexe sunt colectate de OGC-uri în piețele lor respective și apoi distribuite proprietarilor de înregistrări sonore si artistilor interpreti. Asta, dacă o combinație dintre naționalitatea artistului interpret, tipul de performanță publică și țara în care înregistrarea a fost creată face performanța publică eligibilă pentru colectarea drepturilor conexe. La nivel international, remunerația pentru drepturile învecinate depinde foarte mult de legislația locală. Ca să vă dau un singur exemplu (și cel mai comun), radioul terestru în SUA nu compensează proprietarii de înregistrări sonore si nici interpreatii — în timp ce difuzarea în alte țări generează drepturi conexe.

Sync Licensing Fees

axele pentru sync sunt plătite atunci când muzica este sincronizată cu orice alt tip de conținut, inclusiv conținut video pentru reclame, emisiuni TV, filme, jocuri video.
Pentru a sincroniza o melodie, utilizatorii de muzică trebuie să obțină o licență atât de la proprietarii înregistrării sonore cât și de la cei ai compoziției — astfel, proprietarii ambelor subseturi de drepturi de autor muzicale câștigă bani din sync (ceea ce face sync-ul diferit de alte tipuri de drepturi de autor).
Spre deosebire de alte forme de drepturi de autor, unde utilizatorii de muzică plătesc pentru dreptul general de a folosi aproape toată muzica din lume (vezi: Drepturile de autor pentru performanță publică mai jos), sync-ul este o afacere 1:1, ceea ce transformă sync-ul într-o sub-industrie proprie.

7. CONTRACTE | DEPARTAMENTUL DE LEGAL

Toate lucrurile discutate mai sus au nevoie să fie reglementate prin contracte între diverșii actori din industrie. Contractele sunt ultimul lucru la care un artist se gândește, dar ele te pot scăpa de foarte multe probleme. Pe mine m-au scăpat. Au fost și situații când m-a costat pentru că nu au fost făcute la timp, sau nu au fost niște contracte solide.
Nu intrăm în detalii, dar trecem pe scurt prin fiecare tip de contract.

Contract de Label și/sau management artistic. Sunt așa-numitele contracte 360°, care cuprind în general:

• Cesiunea vocii artistului către label/management – partea de records a contractului;
• Cesiunea Imaginii, care poate fi doar pentru producerea și exploatarea masterelor, sau și Cesiunea pentru exploatarea imaginii artistului în asociere cu branduri (contracte de imagine)
• Booking (exclusiv sau neexclusiv)
• Merchandising

Aceste tipuri de contracte apar în momentul în care semnezi pe o perioadă de timp sau pe un anumit număr de piese sau albume cu o casă de discuri/management.

În general contractele sunt făcute pe un anumit număr de ani.

Dacă ești artist la început de drum, sau care încă nu a simțit „gustul succesului”, perioada contractuală ar trebui să fie între 3 și 5 ani minim.

De ce?

Pentru ca unui proiect nou se alocă multă muncă și energie la început de drum, si poate dura pana la cativa ani pana cand munca si investitia vor fi recuperate. Iar partenerul cu care incepi povestea de succes are dreptul sa se bucure impreuna cu tine si de perioada de succes. Totul este mai greu la inceput: să ai acces la muzica cea mai bună pentru artist, să ajungi la audiențe bune, să faci muzica și sa ajuti artistul sa devină popular. Să ajungi la succes. Succes care poate să vină sau nu. După 1 an, 3, 5 sau 10. Și chiar dacă succesul vine din primul an (succesul însemnând o piesă virală și o doză de popularitate), până când îți vei construi și un brand de succes va mai dura minim 4-5 ani.
Dacă ești artist deja de succes, contractele management sau label se pot face pe perioade mult mai mici, 1-2 ani, sau pe un anumit număr de piese. Artiștii lucrează în primul rând cu un manager sau cu o echipă de management pentru că au nevoie de o echipă, au nevoie de o persoană influentă, care are toate relațiile necesare și care să îi reprezinte cu profesionalism în relațiile cu toate „departamentele” industriei muzicale.
În oricare dintre situație, fii atent la clauze, și mai ales la splitt-uri. Procentele, perioade, modul de decontare al costurilor, etc.

Contract Publishing – Cesiune drepturi de autor. În principal este semnat între compozitori/producători și Editor (management sau label). Contractul de publishing poate fi pe o perioadă sau specific pentru fiecare piesă în parte.

Contract de Booking – Artiștii pot semna direct, prin managerul lor sau prin label un contract de „impresariere” cu agenții specializate de booking/evenimente. Acestea sunt distincte față de contractele de records, și se semnează pe un singur subiect: reprezentarea pentru concerte/evenimente. Contractele de acest tip pot fi exclusive sau ne-exclusive. Se poate face booking comun cu managementul/labelul sau nu.

Contract de imagine – Ca și în cazul contractelor de booking, există contracte specifice pentru partea de promovare a imaginii unui artist și de contractare a campaniilor plătite de branduri.

Alte contracte punctuale mai sunt:

• Contracte de Master
• Contract de records/voce per piesa
• Contract de distributie digitala
• Print music royalties
• Contract per sesiune
• Contracte prin care artistul/managementul/labelul cesioneaza drepturile pentru fotografii/videoclipuri/grafica de la fotografi/regizori/designeri
• Contracte de licentiere
• Contracte de licenta pentru drepturile mecanice
• Contracte de sync
• Contracte pentru prezente la emisiuni

CONCLUZIE

Muzica este cea mai importantă. Lucrează cu oamenii care fac hituri. O piesă mai scumpă dar bună face mai mult decât 10 piese ieftine dar mediocre sau slabe.

Concentrează-te pe dezvoltarea ta artistică personală, încearcă să fii tu cel mai bun. Antrenează-te în fiecare zi. Adaugă apoi direcție, sens, echipă, marketing.

Abordează cariera ta ca pe un job full-time. Poate cea mai mare greșeală este că cei mai mulți “artiști” la început de drum alocă timp pentru cariera din când în când.

Învață să cânți la un instrument, apucă-te de scris muzică.

Nu le poți face pe toate. Externalizează către profesioniști anumite aspecte ale carierei tale.

Dacă încă nu te-ai abonat la Newsletter-ul nostru, o poți face acum completând datele tale de contact mai jos: